Pagina: 2 : 1
În mormânt la Argeș
:
 Poesia 2009-10-21 (4634 visite)
În munți
:
Poesia 2009-10-26 (6980 visite)
În muzeu
:
Poesia 2009-10-26 (4255 visite)
În pacea mută
:
Poesia 2009-10-21 (5110 visite)
Inima
:
Poesia 2005-06-08 (6426 visite)
Jianu
: Strãnepoatei C.B.
Poesia 2004-06-26 (5882 visite)
La mal
: Din umbra zidurilor, 1913
Poesia 2005-07-16 (9022 visite)
Lăcaș străbun
:
Poesia 2005-07-29 (5950 visite)
Lacrimi
: cântece fără țară
Poesia 2010-03-13 (7203 visite)
Lacul
:
Poesia 2005-05-08 (9967 visite)
Lupul
:
Poesia 2009-10-26 (12421 visite)
Mare aeternum
:
Poesia 2009-10-26 (7759 visite)
Moștenire
:
Poesia 2009-10-26 (5860 visite)
Nepotrivire
:
Poesia 2005-06-24 (5173 visite)
Noapte
:
Poesia 2009-10-13 (4162 visite)
Noi
:
Poesia 2002-12-06 (48674 visite)
O clipă
:
Poesia 2005-06-08 (16240 visite)
O lacrimă
:
Poesia 2002-10-24 (20772 visite)
O ramura intarziata
:
Poesia 2002-06-30 (14771 visite)
Oameni
: Luceafărul, Sibiu, 11 martie 1912
Poesia 2010-03-13 (4557 visite)
Oltul
:
Poesia 2006-04-05 (19686 visite)
Pace
:
Poesia 2009-10-30 (22826 visite)
Părăsit
:
Poesia 2009-10-30 (7001 visite)
Pe înserate
:
Poesia 2009-10-12 (4628 visite)
Plugarii
:
Poesia 2005-04-09 (32079 visite)
Poet
:
Poesia 2005-07-16 (4698 visite)
Poveste veche
:
Poesia 2010-12-04 (7141 visite)
Pribeag
:
Poesia 2009-10-30 (5335 visite)
Profetul
:
Poesia 2009-10-30 (4934 visite)
Răsună toaca...
:
Poesia 2009-10-11 (3961 visite)
Reîntors
:
Poesia 2009-10-12 (4346 visite)
Revedere
: Din umbra zidurilor, 1913
Poesia 2010-03-13 (6115 visite)
Rugăciune
:
Poesia 2003-05-28 (44348 visite)
Sângele
:
Poesia 2010-04-28 (3726 visite)
Sara
: poezii pentru copii
Poesia 2005-07-19 (28922 visite)
Singur
:
Poesia 2005-06-25 (9075 visite)
Solus ero
:
Poesia 2009-10-11 (4124 visite)
Străinul
:
Poesia 2003-05-29 (13369 visite)
Tăcerea ta...
: Luceafărul, Sibiu, 8 mai 1912
Poesia 2010-03-13 (4077 visite)
Toamna
: pentru copii
Poesia 2005-11-07 (325008 visite)
Trage-ti oblonul
:
Poesia 2002-11-15 (10616 visite)
Trandafiri
:
Poesia 2005-07-03 (11601 visite)
Trecutul
:
Poesia 2008-06-22 (11094 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Octavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.
Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.
În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.
Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.
La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.
În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.
La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia
|
Post Consigliato
